Legenda cafelei
Kaldi
Kaldi era păstor de capre în Etiopia de azi, undeva pe la anul 800 după Hristos. Văzând cât de sprinţare deveneau caprele sale în preajma unor anumite tufişuri, a gustat şi el din boabele arbustului. Apoi, a povestit secretul unui călugăr, care a luat câteva boabe pentru comunitatea de la mănăstire. În noaptea următoare, toţi au avut ciudate revelaţii divine.
Istoria menţionează că etiopienii obţineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea în apă a boabelor uscate. Ba chiar că aveau baruri primitive în care se bea cafea şi alcool din cafea.
Cafeaua, aşa cum o ştim noi azi, provine din Arabia, fiind adusă pe la anul 1000, când a început să fie prăjită. Încă de atunci, renumitul tămăduitor Avicenna, administra cafeaua în chip de medicament
Din secolul Xlll a început să fie băută de către musulmani cu religiozitate. De acolo, “supa de cafea” a zburat spre alte continente, împărţind printre oameni prospeţime. Arabii făceau export de boabe fierte sau prăjite şi se spune că, până la Baba Budan (secolul XVII), nu s-au trimis în străinătate mlădiţe de arbuşti. El a fost cel care a instituit primele culturi. Cum spune tradiţia, pelerinii indieni au părăsit Mecca cu răsaduri proaspete, ascunse sub haine şi aşa cafeaua a ajuns în Asia.
Comercianţii veneţieni au adus-o în Europa pe la 1615. Dar europenii nu s-au mulţumit doar cu importurile, ci au vrut să o şi producă. Gustul, însă, nu era acelaşi. Olandezii au fost primii cultivatori. Pe la 1696, au fondat primele colonii în Java, parte a Indonesiei de acum.
Pe la 1714, printr-un tratat, regele Louis XIV a primit un arbore de cafea pentru grădina botanică regală, dar acesta nu a supravieţuit climei. Câţiva ani mai târziu, ofiţerul de marină Gabriel Mathieu de Clieu a adus un exemplar din Martinica, o colonie franceză din Caraibe. Pentru că regele local a refuzat să-i permită să ia un arbore, de Clieu a sărit într-o noapte gardul Grădinii de Flori şi, la lumina lunii, a furat o mlădiţă din seră. La întoarcere, unul dintre pasageri, extrem de gelos pe de Clieu, a încercat fără succes să o fure şi, de ciudă, a rupt o ramură. Mai târziu, corabia a fost capturată de piraţi, apoi era să fie scufundată de o furtună. Marinarii au rămas fără resurse de apă. Fiecare primea o raţie zilnică diminuată. Ofiţerul a împărţit-o cu planta sa.
În 1727: autorităţile braziliene au vrut să controleze piaţa cafelei. Dar aveau nevoie de un agent care să se ocupe de evitarea contrabandei. Astfel, locotentent colonelul Francisco de Melo Palheta a devenit un James Bond al cafelei.
Colonel Palheta a fost detaşat în Guiana franceză pentru media un conflict de frontieră. Confiscând producţiile cultivatorilor, a încercat să stopeze mânia conducătorilor. Astfel, a sedus-o pe nevasta guvernatorului. Planul a avut succes. La un dineu, ea a primit un buchet format din flori de cafea. Aşa s-a născut marele imperiu brazilian al cafelei.
